Publicat de: teatrulmasca | Martie 21, 2014

Dusmanii? De ce?

Spectacol cu Romeo si Julieta. Un cronicar invitat. Un cronicar din generatia mea. Un cronicar fata de care am consideratia pe care o port tuturor colegilor mei. Am simtit impreuna, am trudit impreuna, ne-am apreciat cand am avut ocazia. L-am invitat, i-am pus la dispozitie doua locuri, i-am transmis ca ne vedem dupa spectacol sa bem un pahar impreuna si sa depanam amintiri.

Nu i-a placut spectacolul.

A ras atunci cand, dupa mine si dupa cei din sala nu era de ras.

S-a foit nemultumit.

La sfarsitul spectacolului, desi toata lumea era ridicata in picioare si aplauda a ramas in scaun cu mainile incrucisate si cu o teribila incruntatura de dispret pe chip.

Cand in sfarsit a avut ocazia a sters-o din teatru fara sa spuna la revedere.

Parca am fi fost dusmani, parca un spectacol care nu place trebuie neaparat sa puna intre noi un zid de dispret si refuz.

De ce?

A scris o cronica dispretuitoare si calaie cu care sunt de acord, in sensul ca fiecare este liber sa scrie ce vrea, sa gandeasca ce poate.

Orice opinie la adresa mea este respectata de mine, nu am nimic de comentat.

Dar, intre vituperarile imprastiate in toate directiile cu aerul unui specialist in toate a facut si un gest pe care, trebuie sa o spun, il detest. A „injurat” o tanara actrita, atat de tanara ca inca nu a terminat liceul, atat de buna incat este deja actrita. Sa vorbesti atat de urat despre o noua generatie, sa vorbesti atat de marunt, de pricinos, atat de fara grija, atat de necivilizat, asta nu face parte din stilul generatiei mele. NU! Noi nu am fost invatati asa, noi nu am crescut asa. Suntem oameni batrani si daca ar aparea Moni Ghelerter, profesorul nostru pe hol ne-ar tresari inimile de spaima ca nu suntem exact ceea ce a vrut el.

-Eu sper sa fiti talentati, eu sper sa aveti noroc si succes. Dar, dincolo de toate acestea, eu sper ca NICIODATA, dar niciodata nu veti fi MITOCANI!

Asa ne-a vorbit maestrul nostru la ultima intalnire cu noi.

As vrea sa cred ca, atat cat s-a putut ne-am tinut de cuvant.

Cronicarul insa nu este actor si nu l-a avut profesor pe Moni Ghelerter.

Asadar el poate. poate, dar este pacat.

Anunțuri

Responses

  1. de acord, Maestre! pentru mine e ciudata cronica mai ales ca eu sunt intr-o relatie foarte civilizata cu doamna respectiva. mi-a facut o cronica superba la ,,Revizorul,,, la vremea cand toate parasutele tinere critcoaie ma injurau iar un cacat de scriitor cu nume de lapte ma desfiinta total. nu stiu ce sa mai inteleg. daca EU sunt stangaci, dupa 40 de ani de promotor al pantomimei in Romania, cu mult inainte de ,,Apostolul Pavel,,, chiar nu mai pricep nimic. dragii mei, THE SHOW MUST GO ON! prefer sa fim desfiintati in scris, dar sa se dupa usile la spectacole. Ceea ce se si intampla!!!! Vorba Marelui Maestru Beligan: La teatru se rade sau se plange. In rest, se tuseste! la noi NU se tuseste!!!! Atat.

  2. Articolul respectiv NU ARE NICIUN COMENTARIU!!!!!! Q.E.D.!!!!!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: