Publicat de: teatrulmasca | Februarie 20, 2014

Schimb de experienta!

Masca si Comedia vor purcede sambata la un schimb de experienta care ni se pare cat se poate de interesant. Teatrul de Comedie va juca la noi spectacolul CLINICA iar Masca va juca la ei PARCUL. Ce concluzii asteptam? Destule. Ne vom intalni si unii si altii cu ceea ce inseamna conditii intene de munca, tehnicieni, tehnica din dotare, public captiv, interes al publicului larg, cel care nu apartine in mod direct unuia sau altuia dintre cele doua teatre, nu in ultimul rand tehnicienii si actorii celor doua teatre se vor intalni, se vor cunoaste, vor colabora pentru ca spectacolele sa se prezinte in modul cel mai bun publicului din cele doua sali. Vom juca si vom vedea si, evident, vom concluziona in legatura cu posibilitatea si oportunitatea continuarii acestui experiment.

Pana atunci, sambata, de la ora 19,00 la cele doua teatre, CLINICA si PARCUL!

Vizionare placuta tuturor spectatorilor nostri!

Anunțuri
Publicat de: teatrulmasca | Februarie 14, 2014

Nicio repetitie nu este pierduta!

Azi dimineata am avut un snur care marcheaza incheierea celei de a doua etape de lucru la Romeo si Julieta. Credeam ca este doar un snur oarecare, fara prea multe lucruri de castigat si totusi… A fost foarte bine, nesperat de bine, cu niste castiguri importante cu atat mai mult cu cat nu speram la nimic. Scena cvarettului se justifica perfect si tine doar de tensiunea pe care o imprima actorii ca sa fie acceptata de public. Este, dupa mine, cea mai importanta scena din spectacol si astazi s-a apropiat de o forma cat se poate de acceptabila. A fost un snur cu multe invataminte. Saptamana viitoare incepem sa repetam adaugand si sedintele de unere de lumina. A fost un snur important pana la urma, ceea ce dovedeste ca nicio repetitie nu este de pomana!

Publicat de: teatrulmasca | Februarie 11, 2014

Adie vant de generale!

Ne apropiem cu pasi mari de momentul generalelor, se simte deja in aer, actorii resimt nevoia acestora cam cum dorim cu totii sa mancam primavara verdeturi proaspete. Scenele sunt repetate si rasrepetate, am umblat la amanunte chiar, dar nevoia de a le lega intre ele parca nu ne da pace, vrem sa intelegem unde ne plasam fiecare dintre noi, unde este nevoie de un accent in plus, unde trebuie sa adaugam ceva, unde trebuie sa fim cat se poate de retinuti, este vorba de ritmuri ale spectacolului care se regleaza numai in timpul acestor generale atat de asteptate.

Asadar, maine, miercuri, vom avea ultimele repetitii la scene, iar de joi ne propunem sa avem primele generale, dupa cum urmeaza: joi dimineata generala la prima parte a spectacolului, joi seara a doua parte iar vineri dimineata primul snur total.

De saptamana viitoare vom incepe sa punem lumini, chiar daca nu avem toate costumele, chiar daca momentul generalelor este mai lung decat atat si trebuie sa fie, deoarece si la acest capitol trebuie sa aducem ceva nou si promit ca vom aduce. Decorul are cateva surprize as zice splendide si care cu siguranta vor face obiectul interesului spectatorilor. Semnul major in spectacolul nostru este Luna si ea apare in diferite forme, una dintre ele de-a dreptul colosala, veti vedea.

Asadar, am intrat pe ultima suta de metri si ma bucur, ma bucur tare. Mai avem putin si va invitam la premiera, prieteni!

Publicat de: teatrulmasca | Februarie 9, 2014

Lupta scenica la Romeo si Julieta!

Publicul va vedea doua secvente de lupte cu arme albe, floreta si daga, aparent similare celor pe care le va fi vazut si in alte spectacole, dar trebuie sa stie ca lucrurile stau oarecum diferit. Spun asta pentru ca, dincolo de ceea ce se vede indeobste, lovituri, impungeri, taieturi, poze, lucruri care, evident, exista si in spectacolul nostru, am tinut ca discursul dramatic al acestor secvente sa fie amplificat, dus in domeniul teatrului si nu al expozeului fizic, performant posibil dar lipsit de emotie. In plus, viteza acestor secvente fiind in general destul de ridicata, publicul nu are timp sa vada expresiile actorilor, sa simta emotia fulminanta pe care interpretul o resimte si o experimenteaza pe durata acestor momente.  Am introdus in secventele de lupte scenice relantiul ca un argument tragic dar si pentru a lasa publicului sansa de a se delecta cu frumusetea tulburatoare a miscarii.  Actorii, foarte aproape de o performanta unica in teatru, succesiuni lungi de lovituri diferite executate cu o acuratete rara, performanta cu atat mai evidenta in momentele de relanti, unde fiecare fibra de muschi conteaza, unde corpul striga, urla, se descompune si se reface ca intr-o pictura care se creaza la vedere, traverseaza imperial aceasta tema tehnica, astfel incat „concertul meu”, spectacolul din mintea mea, sa fie cat mai apropiat de ceea ce vor vedea spectatorii la premiera si apoi, la fiecare reprezentatie.

Prima etapa de lucru este desigur invatarea succesiunii loviturilor si amplificarea vitezei acestora in asa fel incat ideea de performanta sa fie dusa cat mai departe posibil. In ambele secvente exista succesiuni lungi de lovituri la cap, trunchi, picior, intrerupte de impungeri si taieri, vor fi cu siguranta apreciate asa cum se cuvine, dar una este cu deosebire fantastica, se regaseste in scena duelului dintre Romeo si Paris, Romeo este dezarmat de floreta si rezista unui atac furibund al lui Paris parand totul cu daga si izbutind apoi sa atace si sa-l doboare pe acesta. Este o succesiune de 20 de lovituri cum nu am mai vazut. Viteza executiei este atat de mare incat orice rateu duce la anularea intregii secvente, lucru pe care nu mi-l doresc deloc si cred ca nici actorii nu-si propun macar vreo alternativa, intre noi fie vorba, nu exista alternativa, iese sau nu intreaga scena. Lovituri, relanti, pumni, picioare si totul pe fondul unei miscari tip statuie vivanta din lut, adica o intarziere parca datorata greutatii formidabile a materialului din care este facuta statuia.

Prim planurile sunt extraordinar de impresionante si m-as referi mai ales la relantiul atacului cu daga realizat de Romeo. Paris se apleaca pe spate pentru a se feri de lovitura lui Romeo, iar acesta se intinde inainte la limita pierderii echilibrului. Amandoi au de trait la maximum acest moment si expresiile de pe chipurile lor sunt foarte vizibile pentru spectatori, lucru care sper sa fie apreciat cum se cuvine.

As adauga la toate aceste lucruri baletul extraordinar al miscarilor care trebuie trecut in dreptul maestrului de lupte scenice, Ion Albu. Cu o extraordinara experienta in domeniu, Ion a adus in acest spectacol intreaga sa galerie de lovituri si a fost cat se poate de exigent cu modalitatea de a misca armele, ca si in pantomima, alta decat aceea care pare normala si asta pentru ca este o secventa in parteneriat si fiecare gest este nu numai parte a luptei propriu zise ci contine si elemente de cooperare cu partenerul, de protectie impotriva eventualelor ratari care ar duce inevitabil la raniri. Este o munca absolut extraordinara pe care a depus-o si sunt foarte bucuros sa constat ca si actorii au inteles acest lucru si au participat cu o daruire exemplara.

Cred ca va trebui sa fiti foarte atenti la secventele de lupte scenice, Romeo si Julieta propune doua cum nu am mai vazut! Bravo, Ion, bravo Robert, Eugen,  Aurel, Max si Alex! Bravo!

Publicat de: teatrulmasca | Ianuarie 29, 2014

Romeo si Julieta – primul snur

Nu este vorba despre un snur total, adica al intregului spectacol ci despre o inlantuire a trei scene, dar am fost cu totii extrem de emotionati, da, am izbutit un lucru pe care ni-l doream de catava vreme  si, as zice, era extrem de necesar pentru a ne arata tuturor si fiecaruia dintre noi ca suntem pe calea cea buna, ca avem, iata, o imagine mai clara, de ansamblu asupra unei parti importante a lucrului nostru. Balul, Casatoria si Duelul au faut 35 minute, adica jumatate sau aproape jumatate din intreg spectacolul. A venit muzica definitiva la Balul si Duelul si se vadeste ca mai avem enorm de mult de lucrat la fiecare dntre cele trei scene, dar acum cadrul fiind gata, amanuntele parca iti dau o alta satisfactie. Am lucrat astazi ca nebunii, de la 10,00 la 18,00, cu o pauza de o ora intre 14,00-15,00, dar nu s-a inregistrat vreun semn de oboseala demolatorie, fiecare a incercat sa se vada in ansamblul celor trei scene, sa descopere locul si importanta fiecarei catii in parte. A fost foarte tonic, abia astept venirea costumelor si mastilor, cred ca toti asteapta acest lucru.

Primul snur asadar astazi 29 ianuarie 2014 la Romeo si Julieta!

Bafta!

Publicat de: teatrulmasca | Ianuarie 25, 2014

Reverenta pentru public!

Sambata, vijelie cumplita, viscol, frig, jucam Militarul fanfaron. O clipa ma intreb daca vom avea spectatori. Luam masuri sa-i asteptam cum se cuvine, curatam aleile de zapada, oamenii nostri sunt impanziti peste tot in asa fel incat sa poata sari imediat si sa nu se produca niciun accident. Suntem sunati de la Primarie, aveti grija, a cazut acoperisul Teatrului Evreiesc, aveti grija sa nu aveti probleme, nu avem, ne-am ingrijit, asteptam spectatorii si spectatorii nostri vin. Vin toti si vad o comedie care ii face sa uite de vremea de afara si de vremurile pe care le traim.

Pe frigul asta, pe vijelia asta, in vremea si in vremurile acestea, publicul Masca vine la teatru.

O adanca reverenta publicului nostru!

Din toata inima!

Publicat de: teatrulmasca | Ianuarie 25, 2014

Romeo si Julieta – experimentul miscarea invizibila!

A existat in examenul studentilor o mostra din ceea ce putem numi miscarea invizibila. Practic, studentii a primit misinea de a executa o miscare la 45 de grade fara ca acest lucru sa fie vizibil, pe durata unei melodii, aproximativ 4 minute. Au facut-o si au luat aplauze pentru ca era efectiv frustrant pentru fiecare dintre spectatori sa nu sesizeze miscarea desi era evident ca se miscau pentru ca imaginea generala arata acest lucru. La sfarsitul melodiei se aflau intr-o pozitie aflata exact la 45 de grade fata de cea initiala fara ca cineva sa poata detecta miscarea facuta de fiecare dintre ei sau de catre ansamblu. Este un experiment tulburator si care deschide o foarte interesanta perspectiva pentru spectacolul nostru, Romeo si Julieta, caci, dincolo de miscarea pe care o au de facut de data aceasta – de la pozitia normala in picioare pana la aceea presupusa de pictura lui Munch – STRIGATUL, se pune problema alimentarii interioare a fiecarei etape de miscare in asa fel incat sa nu avem ranjete sau figuri inexpresive ci sa existe o legatura permanenta intre miscare si expresie. Totul este in relanti, atat corpul cat si starea pe care o presupune asumarea imaginii din tabloul celebru. Pe acest fond se petrece duelul dintre Mercutio si Thybalt precum si cel dintre Romeo si Thybalt, iar relatia care se stabileste intre succesiunea de miscari in viteza normala sau in relanti pe care am impus-o celor care se dueleaza si aceasta miscare invizibila care se va petrece pe durata a 14 minute este cat se poate de exploziva. Cel putin acesta este sentimentul tuturor in acest moment la repetitii. Studentii vor avea de infruntat o provocare fara precedent in teatrul romanesc, miscare invizibila in relanti pe durata de cel putin 14 minute, cu o alimentare interioara continua. Eu am facut asa ceva in SI A VENIT INGERUL, numai ca miscarea mea se petrecea o buna parte in afara contactului cu publicul si doar eu puteam constata ca starea mea era aceeasi pe toata durata miscarii. Acum totul se va petrece la vedere si nu se face de catre un singur actor ci de catre unsprezece tineri care nu au nici experienta mea de atunci si nici pregatirea fizica pe care o aveam eu. Sunt insa convins ca vor izbuti si ca publicul nostru se va intalni la ROMEO SI JULIETA cu un tulburator experiment teatral.

.

Publicat de: teatrulmasca | Ianuarie 20, 2014

Examen

Azi, 20 ianuarie, studentii mei din anul I au avut examen. A durat 4h15′ , in fata unei sali arhipline cu studenti, actori de la Masca si cativa spectatori ai teatrului nostru care si-au cumparat bilete ca la spectacol.

Examenul a avut loc pe fondul unei alte preocupari a noastra si a studentilor, intrarea tuturor in spectacolul cu Romeo si Julieta, astfel incat parca nici nu prea ne-a pasat cum iese. Dar a iesit formidabil, chiar formidabil si sunt extrem de bucuros. Mi-e foarte greu sa spun ce va fi de aici inainte, cati dintre ei vor ajunge actori, acum insa au avut un examen bun si doar asta conteaza. Au avut mai multe secvente, acrobatic, cu doua scene din Povestirile din Canterburry, mijloace de expresie (jonglerie), canto (cantec popular romanesc), improvizatie si joc teatral si tehnica mastii si mimul corporal. Un examen complex, serios, suficient de obositor pentru niste studenti care nu au fost obisnuiti cu asa ceva pana acum, un examen adevarat si in fata caruia s-au descurcat de minune. Sunt foarte bucuros, ii felicit si abia astept sa ne revedem, sa analizam examenul sa vedem ce a fost bine, ce a fost rau si sa ne apucam de lucru mai departe.

Cred ca acest examen ar putea fi prezentat la Festivalul international d la Brno, ma voi gandi cat se poate de serios si, daca va fi cazul vom merge acolo.

Pana atunci studentii merita felicitarile mele, ale celorlalti profesori, ale celor care i-au vazut. Bravo, tuturor!

Publicat de: teatrulmasca | Ianuarie 7, 2014

Studenti, va ordon…

Studenti, daca veti avea, de-a lungul carierei voastre pe care o doresc cat mai lunga si mai plina de izbanzi, daca veti avea, zic, de jucat ticalosi, nemernici, banditi fara scrupule, mizerabili, criminali verosi, jeguri de nesportat, hoti fara de inima, mincinosi, nesimtiti, huligani, cretini, prosti, oligofreni, curve fara de Dumnezeu, mafioti, daca veti avea nevoie sa va simtiti imbalosati, jigniti pana in strafundul inimilor voastre, scopiti, murdari si putind a hoit, daca veti avea de jucat nedreptatea, scarbosenia, tigoarea, lingaiala, sa va amintiti ce va spun cu toata tristetea de roman, cu toata disperarea de intelectual, cu toata furia de om normal, cu toata ura de taran roman invatat sa ierte si sa daruiasca inainte de a nu mai suporta, sa va aduceti aminte vorbele mele!

Studenti, va ordon sa va inspirati numai din mizeria incredibila a acestor ani care au naclait nefericita noastra tara. Nu aveti a trece Prutul, studenti, nu aveti a trece Tisa, studenti, aici intre mandrii nostri Carpati veti gasi suficienta mazga pentru ca iarba noastra sa nu mai fie verde, sa nu mai fie prospata, veti gasi tot ce aveti nevoie ca, atunci cand veti avea de jucat ticalosi, nemernici, banditi fara scrupule, mizerabili, criminali verosi, jeguri de nesuportat…sa izbutiti cele mai teribile succese!

Studenti, va ordon sa fiti extraordinari pentru ca aveti, slava Domnului, aveti de unde va inspira!

Cat despre mine…

Satul de toate, chem odihna mortii

Azi Meritu-i milog de cum se naste,

Si-n pompa-l scalda pe Netrebnic sortii,

Si dalbul Crez tradarea cruda-l paste,

Si Cinstea-i pusa in locuri de ocara,

Si-n lat desfraul Vergura o strange,

Si-amar Surghiun Virtutea o-mpresoara,

Si-Avantul nou Puterea schioapa-l frange,

Si glasul Artei Legile-l sugruma,

Si-i dascal Mintii doctorul Prostie,

Si numele Adevarului e Gluma,

Si Rau-i sus, iar Binele-n robie;

Satul de toate, mi-as dori pieirea,

Doar ca, de mor, pustie-mi las iubirea.

(W. Shakeaspeare, Sonetul 66, traducere Teodor Bosca)

Publicat de: teatrulmasca | Decembrie 31, 2013

CHEMAREA!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Am ascultat discursul Papei, rostit de Craciun si am ramas pe ganduri. Nimeni, cu exceptia apostolilor de tot felul, a unora dintre cei mai ilustri analisti politici si economici nu a avut curajul sa o spuna atat de raspicat: capitalismul este o forma de organizare a societatii umane profund nedreapta, profund ticaloasa, profund inumana caci slujeste unui idol fals, BANUL! Dumnezeu, spunea Papa, a lasat omenirea sa se descurce singura dar a pretins ca valoarea suprema sa fie OMUL, ori Capitalismul nu a tinut cont de asta si iata unde am ajuns.

Cutremuratoare angajare intr-o cruciada cumplita pentru ca batalia va fi infioratoare. A pune OMUL in mijlocul faptelor inseamna eradicarea saraciei, analfabetismului, bolilor de tot felul, salvarea mediului, intoarcerea la valorile morale adevarate, revenirea omului in Paradis. Foarte stranie aceasta declaratie, caci nu este a unui om obisnuit, nu este a unui scriitor de SF, este a unuia dintre cei mai importanti conducatori ai Lumii asa cum este ea organizata astazi. Sa insemne asta ca au sunat goarnele desteptarii? Sa insemne asta ca suntem chemati a ne inrola pentru marea batalie? M-as bucura nespus caci ar insemna ca sunt cu adevarat un om norocos, daca am vazut caderea monstruozitatii comuniste, instaurarea dictaturii capitaliste a banului, ticalosiei si lipsei de valori si mai apuc aceasta desteptare nesperata, necrezuta, atat de mult visata. Poate ca Victoria va veni abia peste o mie de ani, dar daca am apucat CHEMAREA inseamna ca am cu adevarat noroc.

Ma gandesc la asta aproape continuu in timp ce ascult muzica pe care Basarabescu a compus-o pentru Romeo si Julieta si imi dau seama ca intreg discursul Papei se regaseste in aceasta piesa cuvant cu cuvant. In aceasta si in altele, in tot ceea ce artistii s-au straduit sa spuna de-a lungul miilor de ani de cand caruta societatii umane merge inainte incercand sa afle daca drumul pe care a apucat-o este cel bun sau nu. Imi dau seama ca de fapt sunt inrolat de multa vreme, de foarte multa vreme. Am simtit intotdeauna ca un artist are ca singura menire sa arate lumii incotro trebuie sa mearga chiar daca este luat in ras, chiar daca este ignorant, chiar daca este scuipat. Sunt mai sigur ca oricand ca Romeo si Julieta, asa cum il vad eu, va fi tocmai in consens cu aceasta incredibila CHEMARE. Mi-e dor sa incep, parca ma goneste cineva de la spate si zilele acestea sunt, mi se par lungi, interminabile. Oare putem intelege altfel Sonetul 66 al lui Shakespeare decat astfel, decat ca pe un strigat, un indemn la a apara ce avem mai de pret in noi, in fiecare, conditia de OM?

Daca aceasta a fost cu adevarat CHEMAREA, atunci sunt fericit ca am apucat-o!

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: